Sunt utilizator de OnePlus încă din 2018. Am interacționat prima dată cu acest brand în 2018, când abia sosise OnePlus 5T-ul proaspăt cumpărat de pe site-ul oficial. L-am așteptat cu mult entuziasm, pentru că era primul telefon high-end pe care am pus vreodată mâna. Și eram și mai tânăr, la doar 14 ani.
Totul a început cu mult entuziasm
Îmi amintesc cât de fericit eram atunci când am scos acel telefon din cutie. Eram atât de încântat de el încât am decis chiar să filmez un mic unboxing al dispozitivului, videoul acela fiind și astăzi pe YouTube, însă nelistat. M-am jucat cu el non-stop. Față de ce avusesem până în acel moment, era ca un BMW de ultimă serie versus un Aixam pe care-l poți conduce la 16 ani. Atât de tare simțeam diferența.
Am decis să fac o mică schimbare
În 2019, după mai bine de un an de când aveam telefonul, am decis să fac un upgrade la Huawei Mate 20 Pro. A fost un telefon bun, avea camere mult mai potente, însă îl trăgea în jos sistemul de operare. Bine, nici hardware-ul nu era cu mult mai bun, procesorul Kirin cu care era acela echipat nefiind ceva cu mult mai performant. Am ținut acel Huawei până în 2020, moment în care, imediat după ridicarea lockdown-ului, am decis să mă întorc la brand-ul care a reușit să îmi câștige încrederea: OnePlus.
OnePlus 7 Pro – ultimul meu OnePlus
În luna mai a anului 2020 am avut strânși suficienți bani pentru a-mi achiziționa telefonul pe care mi-l doream: OnePlus 7 Pro. Pe acesta îl am și astăzi. Mi-a plăcut din multe puncte de vedere. Avea un design special, un ecran mare, cu rezoluție mare și rată de refresh de 90Hz, o baterie suficient de mare pentru utilizarea de zi cu zi, sunet stereo, încărcare rapidă și, cel mai important, un suport software foarte bun – sau asta credeam atunci. Am reușit așadar să achiziționez OnePlus 7 Pro-ul meu de pe OLX. Am fost lovit de același entuziasm pe care l-am avut și când a ajuns OnePlus 5T-ul. Eram, practic, ca un copil care primea un cadou după luni bune de muncă.
Când au apărut primele probleme?
A trecut timpul și, odată cu acesta, dispărea încrederea mea în OnePlus. Deja observam cum lucrurile o iau într-o altă direcție. Îmi aduc aminte că am așteptat câteva luni în plus, față de ceea ce a fost comunicat inițial, pentru a primi actualizarea la Android 11. Chiar și așa, a venit la pachet cu erori minore, care au fost rapid rezolvate. După ce acestea au dispărut, m-am bucurat de telefon în continuare, dar cu o interfață nouă, ce trăda astfel începutul sfârșitului.
OxygenOS 12 – dezamăgire și dezinteres
Acum un an, Google prezenta noul Android 12 – animații mai fluide, optimizare mai bună, interfață nouă, complet diferită de ceea ce exista până atunci. Totuși, OnePlus nu s-a grăbit cu actualizarea la OxygenOS 12 pentru telefonul meu. Înainte de a vorbi despre ceea ce a cauzat decizia mea de a nu mai cumpăra telefoane OnePlus, e bine să știți că în aceeași perioadă când OxygenOS 12 a fost anunțat, compania prezenta planul de fuziune a echipei software proprie cu cea de la OPPO – sfârșitul companiei, așa cum o știam eu, era din ce în ce mai aproape.
După un an de așteptare, în care nu ne-a fost comunicat nimic în legătură cu actualizarea, primind doar security patch-uri când își aduceau cei de la OnePlus aminte că mai există și telefoanele astea, a sosit ziua cea mare: OxygenOS era oficial lansat pentru modelele din seriile 7 și 7T. Dar primul red flag a lovit instant: era disponibil doar în India (la fel ca versiunile Beta). Desigur, a fost un dezastru, mulți utilizatori raportând probleme imediat după instalarea actualizării, cea mai gravă având legătură cu internetul, care nu funcționa corespunzător după update. Bineînțeles, OnePlus a oprit distribuirea acestei versiuni, revenind câteva zile mai târziu cu o postare pe OnePlus Community, anunțând OxygenOS 12.1 MP2, care trebuia să rezolve acea eroare.
A ajuns, în final, și la mine. Fiind convins că discutăm despre hotfix, l-am instalat. De obicei, având în vedere problemele pe care unii utilizatori le întâmpinau în urma actualizărilor, așteptam câteva zile pentru a vedea că este în regulă să descarc update-ul pe OnePlus 7 Pro-ul meu. Zis și făcut, descarc actualizarea, o instalez, iar primul lucru care mă lovește după restart este lag-ul. Am priceput că e posibil să fi fost doar din cauza că actualizarea abia fusese instalată – și am avut dreptate. Totuși, la mai puțin de 48 de ore de la instalarea actualizării, după mai bine de 2 ani de când am telefonul, camera frontală a încetat să mai funcționeze. Deși actualizarea avea deja probleme, asta m-a scos cel mai tare din sărite. Telefonul nu a luat contact cu lichide, nu a fost scăpat și nici nu am făcut eu ceva camerei, singurul moment în care o foloseam fiind atunci când deblocam dispozitivul.
Am căutat așadar pe Reddit problema pentru a vedea dacă au mai existat probleme de acest fel. Nu mare mi-a fost mirarea când am descoperit că există utilizatori care au observat această problemă încă de acum mai bine de un an. Aparent, din ceea ce am citit, ar fi vorba despre o eroare ce poate apărea după actualizări – semn că e vina este a sistemului de operare. Am încercat să șterg memoria cache și datele aplicațiilor ce aveau acces la cameră, însă fără rezultat. Aveam să aflu că, din păcate singura soluție este înlocuirea, la service, a întregului modul. Asta înseamnă că telefonul trebuia trimis în Polonia pentru reparații.
Concluzie
Așadar, după aproape 5 ani, am ales să spun pas acestui brand în viitor. Deși totul a început cu entuziasm și multă bucurie, povestea mea cu telefoanele OnePlus se va încheia cu multă dezamăgire. Voi repara OnePlus 7 Pro-ul și-l voi adăuga la colecția de telefoane, pentru că, deși compania care l-a produs va renunța complet la a mai oferi suport software în curând, acest dispozitiv a avut un rol esențial pe piața de smartphone-uri și a fost, fără doar și poate, telefonul de care nu m-am plictisit niciodată.
